Atunci când auzim cuvântul „yoga”, ne gândim adesea la posturi, respirație și meditație. Însă yoga este mult mai mult decât practica fizică. În tradiția lui Patanjali, calea yoga este descrisă prin opt ramuri, iar primele două sunt Yama și Niyama – principii care ne invită să transformăm yoga într-un mod de a trăi.
Yama se referă la modul în care ne raportăm la ceilalți și la lumea din jurul nostru, în timp ce Niyama privește relația cu noi înșine și cultivarea unei vieți interioare echilibrate.
Cele cinci Yama
Ahimsa – nonviolența
A practica ahimsa înseamnă să alegem, pe cât posibil, să nu rănim prin gânduri, cuvinte sau fapte. Este o invitație la blândețe, compasiune și respect, inclusiv față de noi înșine.
Satya – adevărul
Satya ne încurajează să fim sinceri și autentici. A spune adevărul nu înseamnă doar să fim sinceri cu ceilalți, ci și să avem curajul de a recunoaște ceea ce este adevărat pentru noi.
Asteya – non-furtul
Asteya înseamnă să nu luăm ceea ce nu ne aparține. Privit mai profund, ne invită să observăm și tendința de a lua timpul, energia, ideile sau atenția celorlalți fără acordul lor.
Brahmacharya – măsura și folosirea conștientă a energiei
Acest principiu este adesea asociat cu abstinența, însă poate fi înțeles și ca o invitație la echilibru și la folosirea atentă a energiei noastre. Unde ne investim timpul, atenția și resursele?
Aparigraha – non-atașamentul
Aparigraha ne invită să renunțăm la acumularea excesivă și la nevoia de a controla. Înseamnă să învățăm să primim, să folosim și să lăsăm să plece, fără să ne definim prin ceea ce avem.
Cele cinci Niyama
Dacă Yama ne vorbește despre relația cu lumea, Niyama ne întoarce privirea către interior. Cele cinci principii sunt Saucha, Santosha, Tapas, Svadhyaya și Ishvara Pranidhana.
Saucha – puritatea
Saucha înseamnă curățenie și puritate, atât la nivel fizic, cât și mental. Ne putem întreba: ce aleg să introduc în corpul meu, în mintea mea și în spațiul în care trăiesc?
Santosha – mulțumirea
Santosha este arta de a aprecia ceea ce există deja. Nu înseamnă renunțarea la evoluție, ci capacitatea de a găsi liniște și recunoștință în prezent, fără să condiționăm fericirea de următorul lucru pe care îl vom obține.
Tapas – disciplina
Tapas este focul interior care ne ajută să continuăm practica chiar și atunci când motivația fluctuează. Este disciplina care transformă intenția într-un obicei și dorința de schimbare într-o experiență reală.
Svadhyaya – autocunoașterea
Svadhyaya înseamnă studiul de sine. Prin observarea gândurilor, emoțiilor, reacțiilor și tiparelor noastre, începem să ne cunoaștem mai profund. Practica yoga devine astfel și o formă de explorare interioară.
Ishvara Pranidhana – abandonarea în fața unei realități mai înalte
Acest principiu ne invită să renunțăm, treptat, la nevoia ca totul să se desfășoare conform voinței noastre. Poate fi înțeles ca încredere, devoțiune sau predare către ceva mai mare decât ego-ul individual.
Yama și Niyama în viața de zi cu zi
Nu este nevoie să fim perfecți pentru a practica aceste principii. Ele nu sunt reguli rigide, ci repere care ne ajută să devenim mai conștienți de felul în care gândim, vorbim și acționăm.
Poate că, într-o zi, practica noastră este Ahimsa, atunci când alegem să fim mai blânzi cu noi. În altă zi, poate fi Santosha, atunci când ne oprim pentru câteva clipe și apreciem ceea ce avem deja. Sau poate fi Svadhyaya, atunci când observăm cu sinceritate un tipar pe care dorim să îl înțelegem.
În acest fel, yoga începe să iasă din sala de practică și să intre în viața de zi cu zi.
Yama și Niyama ne amintesc că yoga nu înseamnă doar ceea ce facem pe saltea, ci și felul în care alegem să fim în lume.
Leave a comment