Yoga Club

1. Cum funcționează Yoga – Geshe Michael Roach, Lama Christie McNally

Cartea de față conține informații preluate direct din cărțile străvechi din India și Tibet care sunt la fel de eficiente azi cum erau acum o mie de ani. Aplicând aceste învățături îți poți face corpul tânăr și puternic, îți deschizi inima și guști adevărata fericire.

Autorii au petrecut ani întregi în mănăstirile tibetane, îndrumați de unii dintre ultimii mari lama și maeștri spirituali din Vechiul Tibet, care i-au învățat să citească manuscrisele străvechi despre cum funcționează yoga și să pună în practică învățăturile de acolo.

2. Energia Spiralei – prof. G. Jausas

ENERGIA SPIRALEI este cartea în care sunt strânse la un loc cele mai râvnite și mai puțin cunoscute informații despre:

• cum  să îți amplifici forța minții și a gândului,
• metode practice eficiente de utilizare a energiei formei pentru: sănătate, agricultură, spiritualitate
• metode holiste rapide de a comunica cu Sinele nostru și de a obiectiva aceasta (lucrul cu pendul și anse, convenții interioare, trezirea anumitor simțuri)
• experimente impresionante de vindecare a unor boli grave folosind energia formei
• protecție fizică și psihică cu ajutorul energiei formelor geometrice
• armonizarea energiilor din organism și din mediul înconjurător,
• cum să trezești puterea vindecătoare a mâinilor
• tehnici de purificare a chakrelor

3. Saundarya Lahari – Oceanul de frumusete –  Subrahmanya Sastri

Toata cartea este patrunsa de filozofia Shivaismului casmirian facand din ea un instrument extrem de important pentru cel care vrea sa inteleaga si sa acceada la niveluri mai inalte de spiritualitate.

De multe ori s-a afirmat ca Saundarya-Lahari ar fi compusa din doua parti. Prima dintre ele, care contine sutrele 1-41, descrie experienta mistica a unificarii lui Shiva cu Shakti si fenomenele rezultate din aceasta. Lucrarea incepe cu afirmatia: Doar atunci cand Shiva este unit cu Shakti, El are puterea de a crea. Aceasta prima parte este denumita deseori si Anandalahari, oceanul de beatitudine. Sutrele 42-103 sunt mult mai concise, descriind frumusetea fizica a Zeitei. Cea de-a doua parte a primit de nenumarate ori numele de Saundaryalahari. Majoritatea invatatilor se refera la aceasta lucrare ca la un intreg ce poarta numele de Saundaryalahari.

Daca vrei sa practici yoga alaturi de noi la Yoga Club, poti sa te inscrii acum. CLICK AICI pentru inscriere!

Ashtanga, Bikram, Iyengar, hatha – fiecare are de unde alege. Venerabilul trunchi al practicii yoga a dezvolat o puzderie de crengi viguroase. Fiecare poate practica yoga în funcţie de varii preferinţe: ritm, intensitate, înlănţuirea postúrilor, rezistenţă personală… Dar, pe fond, există o singură ştiinţă milenară sacră yoga, după cum tot repetă adevăraţii guru, un scop unic, atins prin varii tehnici: calea spirituală către desăvârşire, eliberarea de suferinţă.

La urma urmei, etimologic, ”yoga” semnifică ”uniune, integrare”, comuniune între corp şi suflet, între sine (atman) şi Dumnezeu (Brahman). Postúrile (asana) şi exerciţiile de respiraţie (pranayama) ajută corpul să-şi descopere potenţialul şi limitele, îl îmblânzesc şi-l obligă să-şi asume condiţia de instrument şi aliat al spiritului.

Dar yoga nu se reduce la postúri şi exerciţii de respiraţie. Asana şi pranayama sunt doar două din cele opt trepte ale practicii yoga definite de Patañjali în textul fondator Yoga-Sutras. Urcuşul continuă cu yama (cele cinci principii morale universale ce reglează raporturile cu sinele), niyama (reguli de comportament individual), pratyahara (eliberarea conştiinţei de sub dominaţia simţurilor), dharana (concentrarea mentală), dhyana (meditaţia) şi samadhi (starea finală de unitate).

Să respirăm adânc şi să luăm o pauză pe treapta a treia – yama. Verigă esenţială între treptele precedente şi cele ce urmează: cele cinci principii morale universal valabile indiferent de religie, epocă sau cultură sunt puntea spre eliberarea conştiinţei de sub dictatura simţurilor, concentrare, meditaţie şi unitate finală.

Ahimsa: non-violenţa

Primul şi cel mai important principiu este refuzul violenţei îndreptate asupra realului, violenţa faptelor, a cuvintelor, a gândurilor. Ţinta este depăşirea dificultăţilor cu cât mai multă detaşare. Este o veritabilă provocare să ştii dacă o anumită postúră forţează (violentează) corpul sau dacă frica este cea care îţi ”sugerează” ideea. Ghidul care te însoţeşte în practica yoga este lângă tine pentru a te ajuta să găseşti răspunsul.

Satya: adevărul, autenticitatea

Nu, nu este vorba (încă) despre găsirea adevărului absolut, ci despre a cerne, în fiecare clipă, propriul adevăr, propria autenticitate. Problema este că ego-ul se interferează, şoptindu-ne parşiv la ureche să ne împăunăm cu talentele noastre şi să ne ascundem fragilitatea. Cum facem atunci deosebirea dintre ceea ce ne povestim despre noi şi ceea ce suntem? Practicând yoga: nu ne mai putem minţi în timp ce suntem preocupaţi să menţinem corect o anumită postúră.

Asteya: abţinerea de la furt

Nu doar despre a nu fura bunuri materiale (ceea ce nu ţi se cuvine) este vorba. Ci despre refuzul de a-ți însuși ceea ce nu poți poseda. Ideile altuia sau, la fel de bine, ideile generale: asteya ne invită să gândim prin noi înșine, să avem încredere în propriile idei, în ceea ce suntem și în ce posedăm în noi înșine. În practică, este vorba despre a nu aborda o postúră nouă mai înainte de a o stăpâni perfect pe cea precedentă. Este vorba despre a ne acorda timpul necesar pentru a savura postúra pe care am ajuns să o stăpânim… Altfel spus, să avem binecuvântata răbdare de a nu râvni la ceva pe care nu suntem pregătiți să primim.

Brahmacharya: moderația

Această yama a fost interpretată adeseori ca o invitație la abstinență sexuală. Or, în realitate, nu despre castitate sau frustrări este vorba, ci despe un anumit control al atenției și energiei. Dacă mă plimb pe stradă, nu mă uit în vitrine după lucruri care îmi lipsesc: mă plimb cu propria mea plenitudine. Când energia noastră tinde să se cheltuiască inutil, râvnind la tot și la nimic, trebuie să o canalizăm readucând-o fără încetare la sine, la ceea ce suntem, la ceea ce avem. În practică, această stăpânire trece prin drishti – privirea continuu, precis orientată și imobilă.

Aparigraha: non-atașamentul

O yama care invită la a adopta o postúră de detașare față de propriile gânduri, emoții, lucruri… Aparigraha este sinonimul desprinderii de ceea ce am căpătat. Această mișcare de tipul ”achiziție-pierdere” este însăși mișcarea respirației: inspir – sunt gata să primesc totul, să accept totul, să mă hrănesc cu totul; expir – sunt gata să dau totul, să returnez totul până la ultima suflare.

Suntem gata să trecem puntea spre eliberarea conştiinţei de sub dictatura simţurilor, spre concentrare, meditaţie şi unitatea finală? Gata… după ce urcăm şi următoarea treaptă: niyama – regulile comportamentului individual, ţintind puritatea interioară şi autodisciplina. Yama şi Niyama – concepte complementare, jumătăţi ale unui întreg-piatră de încercare pentru fiecare practicant al autenticei ştiinţe yoga.

sursa: www.aimgroup.ro

Fondatorii ştiinţei milenare sacre yoga, în frunte cu Patanjali, autorul celebrei compilaţii Yoga Sutra, au aşezat la temelia practicii yoga şi aceste două concepte convergente: yama şi niyama – două seturi a câte cinci reguli ce trebuie respectate de orice practicant autentic al yoga. Aritmetica (5 x 2 = 10) susţine comparaţia cu ”cele 10 porunci” din Biblie.

Yama şi niyama – instrumente ale transformării, principii morale pe care avem a le asimila şi urma în relaţie cu lumea exterioară (yama) şi cu lumea interioară (niyama). Cu miză comună: evoluţia spirituală.

Ne-am familiarizat, într-un articol anterior, cu cele cinci ”reguli de bună purtare în societate”: ahimsa (nonviolenţa), satya (adevărul), asteya (non-furtul), brahmacharya (moderaţia), aparigraha (nonataşamentul). Să facem pasul următor, spre buna purtare cu sinele: cele cinci reguli niyama.

Saucha: curățenia, puritatea

Prima dintre niyame, saucha se referă la purificarea plenară, la toate nivelele fiinţei – curățenia corpului (exterioară) și primenirea fiinţei (curăţenia interioară). În practică, asana (postúrile) și pranayama (exerciţiile de respiraţie) produc efectul de detoxifiere, de purificare a organelor. Dar această primenire este totodată şi una mentală, emoțională: este vorba despre ”a face curat” în sinele propriu, mulțumită concentrării asupra respirației, dar și mulțumită unei rigori impuse de anumite postúri și de înlănțuirea acestora. Ceea ce reprezintă mai întâi un efort – de aliniere, de menținerea a unei postúri, de concentrare – devine un mod de a fi și cale de acces la un nivel de puritate: debarasarea de tot ce este inutil.

Samtosha: consimțământul

”Cea mai mare fericire este mulțumirea de sine” (Patanjali). Nici vorbă despre mândrie și orgoliu, dimpotrivă, samtosha este starea de totală mulţumire necondiţionată, insensibilă la circumstanţe (plăcute-neplăcute, câştig-pierdere, simpatie-respingere etc.), acceptarea mediului exterior şi a propriei realităţi interioare; un apel la modestie, constând în a ști să te bucuri de ceea ce ești. Nimic nu îți lipsește. Practic, oricât de dificilă ar fi o postúră, ea îți face plăcere. O savurezi.

Tapas: perseverența, austeritatea

Tapas este focul locuitor în inima oricărei acțiuni dificile, dar și focul ce te păstrează în propriul adevăr: această niyama invită la a nu renunța la adevăr, la a rămâne fidel sieși, valorilor dragi ţie, iar nu valorilor impuse de ceilalți. În practică, este vorba despre întoarcerea neîncetată la ceea ce suntem, la rădăcinile care ne țin ancoraţi în sol.

Svadhyaya: autoanaliza

Stricto sensu, svadhyaya trimite la studiul şi lectura spirituală, într-o stare de elevare a conştiinţei, a textelor sacre. Largo sensu, orice activitate care stimulează sondarea propriei ființe, examinarea propriului comportament, a propiilor emoții și gânduri ține de svadhyaya: să învăţăm să fim atenţi la ceea ce simțim și gândim în timpul exercițiilor practice, să citim, să studiem, să ne hrănim din experiențele altora, atunci când ele produc un ecou în noi. Este vorba, pe fond, despre o postură interioară: atunci când suntem atenţi la ceea ce se petrece în noi, lecturile sau experiențele împărtășite vin spre noi, fără să le alegem, fără să le cernem. Învățând să ne ascultăm, reușim să ascultăm mai bine ceea ce ne vine din afară. Evoluăm spiritual până la percepţia şi conştiinţa clară a sinelui suprem.

Ishvara-Pranidhara: abandonarea în puterea divinităţii

Prin perseverență (tapas) și autoanaliză (svadhyaya), devenim conștienți de faptul că acțiunile noastre, postúrile nu țin doar de ”sine”, ci sunt o experiență spirituală a legăturii dintre ”sine” și ”Dumnezeu” (oricum l-am defini, în funcție de credințele fiecăruia dintre noi – mister, mama-natură, marele tot…). În practică, această niyama invită la a nu rămâne atașat de propria ”performanță” fizică, de propriul corp; la identificarea cu sensul în sine al conceptului yoga: să dizolvi propria natură egocentrică (sursa tuturor relelor) şi să te simți în uniune deplină, cu tine și cu Universul. Pentru că aceasta este calea spre eliberare.

sursa: www.aimgroup.ro

Es̗ti cumva printre cei ce au o viat̗ă plină s̗i cu solicitări mai ales în plan mental sau emot̗ional, te confrunt̗i cu un somn insuficient sau te trezes̗ti cu senzat̗ia că nu es̗ti odihnit, ai dori să ai o capacitate de concentrare mai bună s̗i să prives̗ti viat̗a mai detas̗at s̗i cu bucurie? O yoga lentă, cu atent̗ia adusă pe corp s̗i cu o relaxare nidra vine perfect în ajutorul tău pentru ca să îmbunătăt̗es̗ti oricare dintre elementele enumerate.

De ce Nidra Yoga? Pentru că acest tip de yoga are ca principal element relaxarea, eliberarea stresului, a încărcăturilor emotionale acumulate de-a lungul vremii, a tensiunilor mentale s̗i fizice, aducerea stării de calm s̗i linis̗te în corp s̗i mai ales în minte. Starea Nidra atinsă în timpul acestei relaxări este starea de la limita dintre somn s̗i realitate, în care corpul este exact ca atunci cand se pregates̗te de somn, dar mintea rămane cons̗tientă. În această stare se vine cu o intent̗ie sau dorint̗ă care este plantată ca o sământ̗ă pe un sol fertil s̗i care repetată poate aduce îndeplinirea în planul real al viet̗ii de zi cu zi.

Avantajele acestui tip de yoga? Poate fi practicată de oricine, indiferent de varstă, este imposibil să o practici incorect, fiecare experient̗ă este unică, are efecte chiar s̗i asupra modului în care te vei odihni în noaptea ce va urma datorită reducerii stresului s̗i ît̗i oferă oportunitatea de a-t̗̗i cunoas̗te mai bine corpul s̗i nevoile la momentul prezent. În plus, nu necesită o forma fizică anume pentru a fi practicată, doar dorint̗a de a te lăsa condus de vocea care te ghidează.

Ce vom face intr-o sesiune? un us̗or stretching s̗i elemente de mobilizare s̗i eliberarea energiei din articulat̗ii, urmate de o relaxare lungă cu detensionarea întregului corp, calmarea mint̗ii s̗i eliberarea emot̗iilor si stresului. Vei intra într-o stare asemanatoare meditat̗iei în care tot ce ai tu de făcut este să te las̗i condus de vocea care te ghidează în timp ce stai comfortabil pe saltea, as̗ezat în Savasana.

Ce beneficii aduce? Un corp flexibil s̗i o stare de bine, reducerea tensiunilor din corp, mai ales din umeri s̗i coloană, somn mai calitativ, efect extrem de benefic pentru cei ce suferă de insomnie, senzat̗ie de corp s̗i minte odihnite – cei specializat̗i în această practică spun că o oră de relaxare echivalează cu câteva ore de somn, adică vă vet̗i simt̗i ca după un somn scurt s̗i intens, iar dupa o perioadă de timp mai lungă de practică, chiar s̗i o atitudine de detas̗are în abordarea viet̗ii de zi cu zi.

Ce spun cei care au practicat?

Iulia Grigorescu – “Fiecare are nevoie de o relaxare si atent̗ie acordată sinelui s̗i binelui personal as̗a că as̗ recomanda sesiunile acestea s̗i altora.”

Iulia Panturu Rosu- “ O metodă extrem de eficientă de relaxare, o stare de bine de nedescris; des̗i sunt la terminarea celei de-a doua s̗edinte abia o as̗tept pe următoarea.”

Mihaela Oprea – “După o s̗edintă te simt̗i ca după un concediu relaxant.”

Cine t̗ine aceste sesiuni? Liliana Dogioiu

Toată lumea știe că Yoga Sutra este sursa fundamentală pentru tot ce înseamnă yoga. Ce s-ar putea să nu știi este că această carte străveche conține, în același timp, toate secretele pe care trebuie să le cunoști pentru a-ți vindeca și trupul, și inima; pentru a depăși orice boală și orice fel de nefericire; pentru a ajunge într-un loc unde domnesc sănătatea, forța și liniștea desăvârșită.

Autorii au petrecut ani întregi în mănăstirile tibetane, îndrumați de unii dintre ultimii mari lama și maeștri spirituali din Vechiul Tibet, care i-au învățat să citească manuscrisele străvechi despre cum funcționează yoga și să pună în practică învățăturile de acolo.

„Cred că este cea mai bună carte despre yoga pe care am citit-o. Învățăturile sunt prezentate cu acuratețe și respectă vechile lecturi sacre. Chiar te învață yoga, nu teorie despre yoga. Dacă te gândești să citești o carte despre yoga anul acesta, te sfătuiesc să o citești pe aceasta. Puține cărți sunt la fel de valoroase.” Karl Erb, YogaNexus.com

Despre autori

Geshe Michael Roach este primul occidental din ultimii 600 de ani care a trecut testul riguros și a obținut titlul de Geshe sau Maestru în budism la mănăstirea tibetană Sera Mey, după 20 de ani de studiu. Este absolvent magna cum laude al Universității Princeton și a primit de la Casa Albă medalia prezidențială pentru merite științifice deosebite. Geshe Michael Roach este autorul a peste 30 de traduceri ale unor texte străvechi, precum și al unor cărți cum sunt bestsellerul internațional „Șlefuitorul de diamante” și „The Tibetan Book of Yoga”.

Lama Christie McNally este translator și specialist în texte tibetane și sanscrite străvechi. E absolventă a Universității New York și a făcut stagii de pregătire la mănăstiri tibetane din Nepal și India. E profesor la Universitatea Diamond Mountain și a studiat yoga în profunzime cu unii dintre marii maeștri din India, Tibet și din Occident. De curând a încheiat Marele Refugiu de trei ani, trei luni și trei zile în deșertul din Arizona.